Nu vreau să fiu adoptată, nu caut nimic, doar mă laud pe website-ul mamei.
Voi ați mai văzut pisică care să miroasă orice, ca un cățel? Că eu nu am văzut… că în general nu suport alte pisici și mă rățoiesc la ele, după care ele fug.

Oricum… așa m-a învățat mama să miros orice. Nu trebuie să fie neapărat mâncare. Nu prea îmi plac mie parfumurile și mirosurile puternice, dar tot încerc să le miros și pe astea.
Dacă cumva mi se pare ceva apetisant o să încerc să și mănânc, chiar dacă e mama prin apropiere sau nu. Nu știu de ce s-a supărat pe mine ultima data când m-a prins că mâncam spumă izolantă de la ușa proaspăt instalată… și sigur nu a fost încântată că am păpat o întreagă plantă de Aloe Vera, că apoi mi-a luat ghiveciul… (și nu am mai putut să îmi bag gheruțele și în pământul din el).
În afară de mirosit chestii, mai îmi place să:
Spionez vecinii și orice trece prin fața geamului.
Să mă încălzesc pe calorifer. Burtica îmi stă în aer, că mama nu vrea să îmi cumpere un calorifer mai mare…
Să ies la plimbare. Cu lesa. Vecinii au zis prima dată că sunt un cățel mai mic… Era o babă care nu avea ochelari.
Și să distrug… cam orice. Am sărit cu lăbuțele pe televizor și l-am dat jos. Nu e vina mea că mama nu i-a pus protecție. Eu doar mă jucam. Am ros șosete, am ros încărcătoare de telefon… vreo 4.
Într-o dimineață m-am dus la geam să mă holbez la pisicile de afară și după ce m-am plictisit să mă uit din înăuntru, am împins sita (sunt destul de puternică) și am ieșit afară pe pervaz.
Mama știa că așa fac și m-a lăsat în pace pentru câteva minute și cumva am alunecat… Noroc că locuiam la primul etaj. Când am aterizat în iarbă, am văzut că celelalte pisici se apropie de mine să mă cunoască, dar nu le-am băgat în seamă, ba chiar le-am dat câteva labe să mă lase în pace. După ce m-am plictisit să fac militărie cu ele, m-am dus în subsolul blocului să văd ce e acolo.
Pentru că pisicile nu îmi erau niște adversari pe măsură, am decis să mă bat cu un
șobolan gigant din canalizare. I-am dat și eu vreo două lăbuțe, dar m-a mușcat și mi-a luat blănița de pe bot!
Și fix când am terminat cu șobolanul, am auzit-o pe mama că mă striga disperată de afară. Am ieșit de la subsolul blocului și am văzut că pisicile încă erau aliniate și nu au scos niciun „Mau” când m-au văzut.
Am stat cuminte să mă ia mama în brațe și m-a dus înapoi sus. Încă nu l-am uitat pe „Mickey Mouse” care mi-a luat o porțiune de mustăți, dar noroc că s-a vindecat repede și l-am iertat.
Cam atât am avut de spus. Dacă vreți să mă mai admirați, sunt poze mai jos.
Lasă un răspuns